Notiuni introductive despre clauze abuzive in contractul de credit bancar
In acceptiunea art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 78 din Legea nr. 296/2004 si art. 2 pct. 16 din OG nr. 21/1992, clauza abuziva este acea clauza inserata in contract care, nefiind negociata direct cu consumatorul, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 stabileste ca o clauza va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale.
Cea de-a doua conditie pentru calificarea unei clauze ca fiind abuziva se refera la deteriorarea echilibrului contractual prin abuzul de putere al comerciantului care impune, contrar principiului bunei-credinte, la momentul semnarii contractului, clauze care ii creeaza un avantaj in detrimentul consumatorului.
Clauzele abuzive in contractele de credit bancar se pot clasifica in mai multe categorii, respectiv:
•clauze abuzive privind dobanda;
•clauze abuzive privind comisioanele;
•si alte clauze din conventiile de credit care incalca legislatia protectiei consumatorilor.
I. Clauze abuzive privind dobanda
1. Caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta/administrata interna a bancii si clauzele care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor
Din practica a rezultat ca aceste clauze sunt cuprinse invariabil in contracte preformulate, carora le lipseste caracterul negociat.
Aceste clauze sunt nule absolut, urmand a fi inlocuite cu clauze conform carora dobanda sa fie formata din marja fixa + indice public (EURIBOR sau ROBOR).
Aceasta componenta a dobanzii permite bancii ca in mod arbitrar sa modifice cuantumul dobanzii.
Astfel, in perioada in care indicele EURIBOR a avut cresteri, bancile in cauza au majorat cuantumul dobanzii, in schimb, in momentul in care acest indice a scazut, bancile nu au mai diminuat in consecinta cuantumul dobanzii, creand astfel un grav dezechilibru contractual.
Clauza care permite bancii calculul dobanzii in functie de dobanda de referinta afisata la sediile acesteia, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor acorda un drept discretionar bancii de a modifica acordul de vointa format la momentul semnarii contractelor de credit.
Per a contrario, daca modificarea dobanzii nu are legatura cu un indice de pe piata financiara, inseamna ca ne aflam in fata unei clauze abuzive. Mai mult, din moment ce dobanda, in aceasta ipoteza, este dobanda "de referinta a bancii", caracterul abuziv al clauzei mai rezulta si din caracterul controlat al dobanzii.
Textele legale in vigoare interzic in mod expres bancilor fixarea unei dobanzi care sa varieze in functie de vointa lor exclusiva, impunand obligatia raportarii fluctuatiei dobanzii la indici de referinta verificabili (EURIBOR, ROBOR etc.).
2. Clauze abuzive cu privire la dobanda care permit modificarea ratei dobanzii in mod unilateral de catre banca, fara a preciza conditiile precise in care poate interveni o asemenea modificare, respectiv:
• dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara;
• obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii;
• mentiunea ca rata dobanzii este fixa sau variabila.
3. Clauzele din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au modificat rata dobanzii, precum si actele aditionale care au modificat tipul dobanzii din fixa in variabila
4. Calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile:
Calcularea dobanzii lunare (stabilite la un anumit procent pe an) in functie de numarul actual de zile raportat la o perioada de 360 de zile, este o prevedere ilegala care duce la incasarea de catre banca a unei dobanzi mai mari, in mod nedatorat, fapta ce poate fi calificata simplu ca infractiune.[1]
Conventia de credit induce in eroare consumatorul stabilind o dobanda pe an, pentru ca, ulterior, sa mentioneze ca anul are 360 de zile, astfel ca in fiecare an banca isi face cadou dobanda pe 5 zile.
[1] Pentru exemplificare, la un credit de 56.000 Euro acordat pe o perioada de 20 ani, dobanda lunara incasata in plus este de 3 Euro lunar. Daca ne raportam la o singura persoana, prejudiciul poate parea nesemnificativ (3 x 12 x 20 = 720 de Euro), dar daca inmultim aceasta suma cu numarul creditelor acordate de o banca (de ordinul zecilor sau sutelor de mii), se pot estima facil dimensiunile fraudei. Iar aceasta reprezinta doar o mica parte din neregulile savarsite de banci.
II. Clauze abuzive privind comisioanele
Aceste clauze sunt cuprinse in contracte preformulate, lipsindu-le caracterul negociat, ele creand un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.
Astfel, acestea nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential bancar, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision.
1. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive
Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.
Mai mult decat atat, acesta este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).
2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive.
Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, clientii sunt obligati ca lunar, odata cu achitarea ratei din credit, sa achite si un comision de urmarire riscuri, intr-un cuantum calculat din valoarea initiala a creditului.
Este evident ca ne aflam in prezenta unui alt tip de dobanda mascata, disimulata sub denumirea de comision, iar in situatia in care consumatorul isi indeplineste intocmai obligatiile de plata, in favoarea bancii va opera o imbogatire fara justa cauza, in defavoarea clientilor care, cu toate ca si-ar fi indeplinit obligatiile contractuale, vor fi platit lunar un comision de urmarire a riscului, fara ca riscul sa se fi materializat.
3. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv
Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, de administrare credit, de administrare cont, pentru rambursare anticipata, costuri aferente asigurarilor, penalitati, comision unic pentru serviciile prestate la cererea consumatorilor. Acest text legal nu lasa loc de interpretari.
Mentionarea unui numar excesiv de comisioane incalca dreptul consumatorilor la o informare precisa si corecta, drept reglementat de art. 45 din Legea 296/2004 privind Codul Consumului, fiind, totodata, si o practica comerciala incorecta.
III. Alte clauze din conventiile de credit care incalca legislatia protectiei consumatorilor si care au caracter abuziv
1. Clauze referitoare la asigurari
Clauzele amintite incalca dispozitiile art. 18 din Legea nr. 190/1999, care prevede "Contractele de asigurare se vor incheia cu o societate de asigurari, iar imprumutatorul nu va avea dreptul sa impuna imprumutatului un anumit asigurator."
Asadar, legea interzice bancii sa impuna imprumutatilor societatea de asigurari, cu atat mai mult sa o aleaga ea.
2. Clauza prin care bancile isi rezerva dreptul de a converti moneda creditului si, odata cu aceasta, de a modifica dobanda aplicabila creditului si de a pretinde de la imprumutat costurile aferente acestor operatiuni
Asadar, banca isi rezerva dreptul de a schimba pur si simplu produsul bancar pentru care a optat imprumutatul, in cazul in care conditiile pietei ii vor fi favorabile acestuia din urma.
In plus, banca are si dreptul sa impute imprumutatului costurile aferente acestei operatiuni, costuri care, pe langa faptul ca nu sunt aferente unui serviciu prestat clientului (ci mai degraba a unui deserviciu) nu sunt cuantificate in nici un fel.
3. Mentiuni referitoare la debitarea automata a conturilor reclamantilor
Astfel, in cazul platii cu intarziere a ratelor, contractul prevede obligatia imprumutatului de a plati penalitati de intarziere, care ar putea fi mai mici decat pierderile suferite de consumator in cazul in care banca desfiinteaza un depozit, lipsindu-l pe titular de dreptul de a incasa dobanda aferenta.
Alegerea variantei celei mai putin costisitoare trebuie sa apartina debitorului, posibilitatea bancii de a actiona in orice fel, fiind susceptibila de abuzuri.
4. Obligatia imprumutatului ca, la solicitarea bancii, sa mai aduca inca un codebitor
Aceasta clauza obliga imprumutatul la un fapt care nu tine de vointa sa, ci a unui tert (care ar trebui sa isi exprime acordul pentru a deveni codebitor), motiv pentru care nu poate produce efecte juridice.
5. Clauzele care permit bancii declararea scadentei anticipate a creditului daca valoarea garantiilor aduse de consumator scade sub valoarea creditului ramas de plata, precum si celelalte clauze care permit Bancii declararea scadentei anticipate pentru acest motiv (clauzele de "garantie suplimentara") sunt abuzive
Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, daca valoarea garantiei aduse pentru acordarea creditului scade sub valoarea creditului ramas de achitat, din motive independente de vointa partilor contractante, imprumutatul este obligat sa aduca noi garantii, sub sanctiunea declararii scadentei anticipate.
Astfel, in situatia in care valoarea bunului adus drept garantie scade, consumatorul sufera o prima paguba, anume diminuarea patrimoniului sau cu valoarea cu care a scazut garantia, iar, in al doilea rand, este obligat (deoarece conform contractului trebuie sa preia si riscul bancii) sa mai aduca noi garantii, expunandu-se unor noi taxe notariale si comisioane bancare, ca sa nu mai vorbim despre indisponibilizarea acelor bunuri care nu mai pot fi lichidate cu usurinta datorita necesitatii obtinerii acordului bancii la instrainare.
